The Lord of the Rings (LOTR): Eşec după eşec


Ademeniţi de succesul filmului ce pretinde că transpune opera The Lord of the Rings a scriitorului catolic J. R. R. Tolkien, mulţi dintre producătorii jocurilor electronice s-au lansat în producerea unor titluri similare. Din nefericire, în toate cazurile nu se vede decât goana după câştiguri şi cifre de afaceri cât mai mari, nici într-un caz profesionalism şi calitate. De fapt, greşeala fundamentală a tuturor producătorilor, indiferent de renumele lor, provine din ignorarea completă a unui principiu elementar al game-design-ului: game-play-ul trebuie ales în funcţie de story, pe această bază decizându-se genul jocului. Influenţaţi de producţia lui Peter Jackson, game-designerii LOTRşi-au conceput creaţiile ca pe nişte jocuri de acţiune, de luptă, care pierd însă complet din vedere naraţiunea originală prezentă în romanele lui Tolkien. Orice designer cu bun simţ, şi, mai ales, orice creator de jocuri imersive care nu se lasă fascinat de succesul filmului, ar fi înţeles repede că nu există, practic, decât un singur gen care poate sluji temeinic transpunerii Stăpânului inelelor: e vorba de Role Playing Game (RPG). Cum însă producătorii noştri nu aveau timp (de frica concurenţei) să muncească prea mult şi temeinic la o asemenea producţie, au reuşit să ne ofere câteva titluri mediocre, care nici măcar în revistele de specialitate nu au obţinut punctaje prea bune.

Dezvoltat de „Hypnos Entertainement” sub egida unuia dintre cei mai mari producători de jocuri pc din lume, Electronic Arts (EA), The Return of the King este un action bazat pe luptele din ultimul episod al filmului lui P. Jackson. Limitele extrem de reduse ale libertăţii de mişcare a jucătorului transformă, însă, aventura mai degrabă într-un joc platformă, game-play-ul fiind bazat exclusiv pe dexteritatea jucătorului (fără a presupune desluşirea vreunei poveşti mai acătării demne de ilustrul autor al poveştilor cu hobbiţi). Practic, dup ce alegi caracterul preferat (Gandalf, Aragorn et Co. sau Frodo), eşti angajat într-un lanţ de misiuni dedicate exclusiv personajului ales. Naraţiunea este fragmentată în mici aventuri, care, însumate, alcătuiesc jocul. Evident, nu poţi avansa decât pe măsură ce depăşeşti un nivel, care permite deblocarea următorului. Nu eşti obligat să respecţi o anumită ordine a nivelurilor, fapt ce anulează aproape complet coerenţa story-ului şi aşa anemic. Conţinând scene şi efecte spectaculoase, jocul produs de „Hypnos Entertainement” nu se remarcă, eventual, decât sub aspect grafic, deşi adesea supraîncărcarea suprafeţei de joc cu zeci de personaje reuşeşte să te obosească. Clonă modestă după film, jocul ne înfăţişează caractere ce nu respectă (aproape) sub nici o formă trăsăturile personajelor descrise de Tolkien. Incluzând secvenţe video cu actorii care au participat la realizarea peliculei, din produsul celor de la EA transpare unica dorinţă a producătorilor: câştigul rapid şi cât mai consistent.

Oarecum mai interesant ne-a părut The War of the Ring, produs de studioul Liquid Entertainement şi distribuit de Vivendi Universal. Fiind un joc de strategie în timp real (real time strategy – RTS), produsul ne propune diferite misiuni şi campanii belicoase, desfăşurate fie de partea binelui (Frodo, Gimli, Legolas etc.), fie de partea răului (Sauron, Gollum, Saruman etc.). Deşi se străduiesc să fie cât de cât fideli poveştilor tolkien-iene, producătorii nu reuşesc să salveze naraţiunea. Asta din cauză că, după cum spuneam la începutul articolului, ei ignoră un fapt esenţial: Stăpânul inelelor nu este o poveste „action”, al cărei unic scop ar fi eliminarea prin luptă a inamicului. În fond, tema poveştilor e mila, caritatea, războiul inelului fiind unul de apărare în faţa forţelor întunericului, iar nu o campanie de genul „cine-i mai tare câştigă”. Oricum, până la apariţia unui producător catolic de jocuri şi produse multimedia, e puţin probabil ca vreunul din actualii actori de pe piaţa de profil să fie interesat de asemenea „mici” amănunte…

Bazate pe război şi violenţă, nu am recomanda aceste jocuri decât, în cel mai bun caz, adolescenţilor de peste 14 ani. Dar nici acest lucru nu-l putem face: lipsa de probitate a producătorilor, pe de o parte, şi interesul lor aproape exclusiv pentru câştig, pe de altă parte, ne determină să vă recomandăm mai degrabă să fiţi rezervaţi în a le cumpăra produsele.

LOTR LOTR

LOTR LOTR


Apreciază articolul:

1 stea2 stea3 stea4 stea5 stea (4 evaluări, media: 4,00 din 5)
Loading...Loading...

3 comentarii

  1. diana cotoi spune:

    Mie imi plac oricum toate personajele, cel mai haios a fost Gollum (Andy Serkins) cand spunea replica: „my pretios”. Nu radeti de mine, dar nu prea stiu engleza, ca-s intr-a 3-a :).

  2. Vladutzz93 spune:

    Foarte bine spus, robert.lazu
    Am 14 ani si inteleg toate chestiile astea. Astia de la games vor sa faca doar bani jjocurile au inceput sa fie plictisitoare nu prea te mai capteaza. Si oricum cele Rpg ca Lotr Shadows of Agmar sunt pe bani asa ca…

  3. eu spune:

    Super tare jocul, mie imi place…


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *