Media: o reţea de comunicare, comuniune şi cooperare


Consiliul Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale

Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
pentru a 40-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale

Media: o reţea de comunicare, comuniune şi cooperare

Preaiubiţi fraţi şi surori,

1. În urma recentei aniversări a 40 de ani de la încheierea Conciliului ecumenic Vatican II, sunt bucuros să amintesc de Decretul acestuia privind Mijloacele de Comunicare Socială, Inter Mirifica, care recunoaşte în mod special puterea mass-media de a influenţa întreaga societate umană. Necesitatea folosirii acestei puteri în folosul întregii omeniri m-a impulsionat, în acest prim mesaj al meu pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale, să reflectez pe scurt asupra ideii de media ca reţea de facilitare a comunicării, comuniunii şi cooperării.

Sfântul Paul, în Epistola sa către Efeseni, descrie cu însufleţire vocaţia noastră umană de a fi „părtaşi ai naturii divine” (Dei Verbum, nr. 2): prin Cristos, noi avem acces la Tatăl într-un singur Duh; astfel nu mai suntem străini şi oaspeţi, ci concetăţeni cu sfinţii şi apropiaţii lui Dumnezeu, devenind un templu sfânt, un locaş al lui Dumnezeu (cf. Efeseni 2,18-22). Acest măreţ tablou al vieţii de comuniune implică toate aspectele vieţii noastre de creştini. Chemarea de a fi fideli faţă de comunicarea de sine a lui Dumnezeu în Cristos este de fapt o chemare la a recunoaşte forţa Sa dinamică din noi, care caută apoi să se răspândească la ceilalţi, pentru ca iubirea Sa să devină cu adevărat măsura dominantă a lumii (cf. Predica la Ziua Mondială a Tineretului, Köln, 21 august 2005).

2. Progresul tehnologic din domeniul media a reuşit, în anumite privinţe, să învingă timpul şi spaţiul, făcând comunicarea dintre oameni, chiar şi când sunt separaţi de distanţe uriaşe, atât instantanee cât şi directă. Acest progres prezintă un enorm potenţial pentru slujirea binelui comun şi „constituie un patrimoniu ce trebuie păzit şi promovat” (Dezvoltarea rapidă, nr. 10). Cu toate acestea, aşa după cum ştim cu toţii, lumea noastră este departe de a fi perfectă. Ni se aminteşte zilnic faptul că acest caracter imediat al comunicării nu se traduce neapărat în construirea cooperării şi comuniunii în societate.

Iluminarea conştiinţelor indivizilor şi ajutorul dat la modelarea gândirii lor nu este niciodată o sarcină neutră. Comunicarea autentică pretinde curaj şi hotărâre. Cere hotărârea celor care lucrează în media de a nu se lăsa copleşiţi de greutatea atâtor informaţii, şi de a nu se mulţumi cu adevăruri parţiale sau provizorii. În schimb necesită atât căutarea cât şi transmiterea a ceea ce constituie fundamentul şi sensul ultim al existenţei umane, personale şi sociale (cf. Fides et Ratio, nr. 5). Astfel, mass-media pot să contribuie în mod constructiv la propagarea a tot ceea ce este bun şi adevărat.

3. Apelul către mijloacele de comunicare de astăzi la a fi responsabile – la a fi protagoniste ale adevărului şi promotoare ale păcii care rezultă de aici – poartă cu sine mai multe provocări. În timp ce diferite instrumente de comunicare socială facilitează schimbul de informaţii, de idei, şi înţelegerea reciprocă între grupuri, ele sunt în acelaşi timp afectate de ambiguitate. Pe lângă oferirea unei „mari mase rotunde” pentru dialog, anumite tendinţe din media produc un fel de monocultură care umbreşte geniul creativ, blochează rafinamentul gândirii complexe şi devalorizează specificitatea practicilor culturale şi particularitatea credinţei religioase. Acestea sunt distorsiuni care au loc atunci când industria media se slujeşte pe sine sau urmăreşte doar profitul, pierzând din vedere responsabilitatea faţă de binele comun.

Relatarea exactă a evenimentelor, explicarea completă a problemelor de interes public şi prezentarea cinstită a diferitelor puncte de vedere trebuie să fie întotdeauna promovate. Necesitatea de a susţine şi sprijini căsătoria şi viaţa de familie este de o importanţă particulară, tocmai pentru că se raportează la fundamentul oricărei societăţi şi culturi (cf. Apostolicam Actuositatem, nr. 11). În colaborare cu părinţii, industria comunicaţiilor sociale şi a divertismentului pot să ajute în vocaţia dificilă dar extraordinar de plină de satisfacţii a creşterii copiilor, prin prezentarea de modele edificatoare de viaţă şi de iubire umană (cf. Inter Mirifica, nr. 11). Cât de descurajant şi de distructiv este pentru noi toţi când se întâmplă opusul. Nu plâng inimile noastre în special când tinerii noştri sunt subjugaţi de expresii degradante sau false ale iubirii, care ridiculizează demnitatea dată de Dumnezeu fiecărei persoane umane şi care subminează interesele familiei?

4. Pentru a încuraja atât o prezenţă constructivă cât şi o percepere pozitivă a mass-media în societate, doresc să reiterez importanţa a trei paşi, identificaţi de venerabilul meu predecesor, Papa Ioan Paul al II-lea, necesari pentru slujirea binelui comun: formarea, participarea şi dialogul (cf. Dezvoltarea rapidă, nr. 11).

Formarea pentru folosirea responsabilă şi cu discernământ a mass-media îi ajută pe oameni să le folosească în mod inteligent şi adecvat. Impactul profund asupra minţii al noului vocabular şi al imaginilor, pe care mass-media electronice în particular le introduc atât de uşor în societate, nu trebuie să fie subestimat. Tocmai pentru că mass-media contemporane modelează cultura populară, ele însele trebuie să depăşească orice tentaţie de a manipula, în special pe tineri, şi să urmărească în schimb dorinţa de a forma şi sluji. În acest fel, ele protejează în loc să erodeze ţesătura unei societăţi civile demne de persoana umană.

Participarea la mass-media vine din natura lor de bun destinat tuturor oamenilor. Ca serviciu public, comunicarea socială cere un spirit de cooperare şi de co-responsabilitate, cu o puternică atenţie faţă de folosirea resurselor publice şi de îndeplinirea însărcinărilor publice (cf. Etica în comunicaţii, nr. 20), incluzând recurgerea la norme de reglementare şi la alte măsuri sau structuri desemnate în acest scop.

În fine, promovarea dialogului prin schimbul de învăţături, exprimarea solidarităţii şi susţinerea păcii prezintă mari oportunităţi pentru mass-media, care trebuie să fie recunoscute şi exercitate. În acest fel, ele devin resurse influente şi apreciate pentru construirea civilizaţiei iubirii la care aspiră toţi oamenii.

Sunt încrezător că eforturi serioase de promovare a acestor trei paşi vor ajuta mass-media să se dezvolte sănătos ca o reţea de comunicare, comuniune şi cooperare, ajutând bărbaţii, femeile şi copiii să devină mai conştienţi de demnitatea persoanei umane, mai responsabili şi mai deschişi faţă de ceilalţi, în special faţă de cei mai nevoiaşi şi mai slabi membri ai societăţii (cf. Redemptor Hominis, nr. 15; Etica în comunicaţii, nr. 4).

În concluzie, mă întorc la cuvintele încurajatoare ale Sfântului Paul: Cristos este pacea noastră. În El noi suntem una (cf. Efeseni 2,14). Să dărâmăm împreună zidurile de ostilitate care ne despart şi să construim comuniunea de iubire după planul Creatorului făcut cunoscut nouă prin Fiul Său!

Din Vatican, la 24 ianuarie 2006, în sărbătoarea Sf. Francisc de Sales.


Traducere: Radu şi Oana Capan
© www.catholica.ro  


Apreciază articolul:

1 stea2 stea3 stea4 stea5 stea (Neevaluat încă)
Loading...Loading...

0 comentarii


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *