Mijloacele de comunicare socială: La intersecţia dintre protagonism şi slujire


Consiliul Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale

Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
pentru a 42-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale

Mijloacele de comunicare socială: La intersecţia dintre protagonism şi slujire
Căutarea adevărului pentru a-l împărtăşi

Dragi fraţi şi surori!

1. Tema Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale din acest an – "Mijloacele de comunicare socială: La intersecţia dintre protagonism şi slujire. Căutarea adevărului pentru a-l împărtăşi" – aruncă o lumină asupra importantului rol pe care aceste instrumente îl joacă în viaţa persoanelor şi a societăţii. Nu există de fapt vreun domeniu al experienţei umane, în special dacă ţinem cont de fenomenul vast al globalizării, în care media să nu fi devenit o parte integrantă a relaţiilor interpersonale şi a proceselor sociale, economice, politice şi religioase. După cum spuneam în mesajul meu pentru Ziua Mondială a Păcii din acest an (1 ianuarie 2008): "Mijloacele de comunicare socială îndeosebi, prin potenţialităţile educative de care dispun, au o responsabilitate specială în promovarea respectului faţă de familie, în ilustrarea aşteptărilor şi drepturilor ei, în scoaterea în evidenţă a frumuseţii ei" (nr. 5).

2. Mulţumită unei evoluţii tehnologice ameţitoare, media au câştigat un potenţial extraordinar, ridicând în acelaşi timp noi şi inedite întrebări şi probleme. Este inegalabilă contribuţia pe care acestea o pot aduce la răspândirea ştirilor, la cunoaşterea faptelor şi la răspândirea informaţiilor: au contribuit de exemplu în mod decisiv la alfabetizare şi la socializare, precum şi la dezvoltarea democraţiei şi a dialogului între popoare. Fără contribuţia lor ar fi cu adevărat dificil să se promoveze şi să se întărească înţelegerea între naţiuni, să se dea o dimensiune universală dialogurilor de pace, să se garanteze omului binele primar al accesului la informaţie, asigurând în acelaşi timp libera circulaţie a ideilor, în special a celor care promovează idealuri de solidaritate şi dreptate socială. Într-adevăr, media, în ansamblul lor, nu sunt doar mijloace pentru răspândirea ideilor, ci pot şi trebuie să fie şi instrumente în slujba unei lumi mai drepte şi mai solidare. Nu lipseşte însă riscul ca acestea să se transforme în schimb în sisteme destinate să supună omul la logici dictate de interesele dominante ale momentului. Acest lucru se întâmplă când comunicarea este folosită în scopuri ideologice sau pentru a se face reclamă agresivă produselor de consum. Sub pretextul că se prezintă realitatea, în fapt se tinde spre a se legitima sau a se impune modele distorsionate de viaţă personală, familială sau socială. Mai mult, pentru a-i atrage pe ascultători şi pentru a creşte audienţa, nu se ezită uneori să se recurgă la vulgaritate şi violenţă şi la depăşirea limitelor. Există însă şi posibilitatea ca, prin intermediul media, să fie propuse şi susţinute modele de dezvoltare care cresc în loc să reducă prăpastia tehnologică dintre ţările bogate şi cele sărace.

3. Omenirea se găseşte astăzi în faţa unei răscruci. Şi pentru media este valabil ceea ce am scris în enciclica "Spe Salvi" cu privire la ambiguitatea progresului, care oferă inedite posibilităţi pentru bine, dar deschide în acelaşi timp posibilităţi teribile pentru răul care înainte nu exista (cf. nr. 22). Trebuie de aceea să ne întrebăm dacă este înţelept să permitem instrumentelor de comunicare socială să fie exploatate pentru un protagonism fără discriminare sau să sfârşească în mâinile celor care doresc să le folosească pentru manipularea conştiinţelor. Nu ar trebui să fie o prioritate asigurarea că ele rămân în serviciul persoanei şi al binelui comun, şi că ele încurajează "formarea etică a omului, creşterea lui interioară" (ibid)? Impactul lor extraordinar asupra vieţilor persoanelor şi societăţii este binecunoscut, dar se evidenţiază astăzi cotitura, aş spune chiar o adevărată schimbare radicală de rol, prin care trec acum. Astăzi, comunicarea pare tot mai mult să aibă pretenţia nu doar de a prezenta realitatea, ci şi de a o determina, datorită puterii şi forţei de sugestie pe care o posedă. Este clar, de exemplu, că în anumite situaţii media nu sunt folosite pentru o corectă informare, ci pentru a "crea" evenimente. Această periculoasă schimbare de funcţiei lor a fost observată cu îngrijorare de numeroşi păstori ai Bisericii. Tocmai pentru că este vorba de realităţi care au un profund efect asupra tuturor dimensiunilor vieţii umane (morale, intelectuale, religioase, relaţionale, afective, culturale) punând în joc binele persoanei, trebuie să subliniem că nu tot ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic este şi permis din punct de vedere etic. Impactul instrumentelor de comunicare socială asupra omului contemporan pune aşadar întrebări inevitabile, care aşteaptă alegeri şi soluţii ce nu mai pot fi amânate.

4. Rolul pe care mijloacele de comunicare socială l-au dobândit în societate trebuie acum analizat ca parte integrantă a problemei antropologice care apare ca provocare crucială a celui de-al treilea mileniu. La fel cum se întâmplă în domenii precum viaţa umană, căsătoria şi familia, şi în marile probleme contemporane privind pacea, dreptatea şi protejarea creaţiei, la fel şi în sectorul comunicaţiilor sociale sunt în joc dimensiuni esenţiale ale persoanei umane şi ale adevărului despre el. Când comunicarea îşi pierde ancorarea în etică şi evită controlul social, sfârşeşte prin a nu mai ţine cont de centralitatea şi demnitatea inviolabilă a omului, riscând să exercite o influenţă negativă asupra conştiinţei şi asupra alegerilor ei şi să condiţioneze în cele din urmă libertatea şi chiar vieţile oamenilor. Din acest motiv este esenţial ca media să apere asiduu persoana şi să îi respecte pe deplin demnitatea. Mulţi oameni cred că este astăzi nevoie, în acest domeniu, de o "info-etică", aşa după cum avem bioetica pentru domeniul medicinii şi al cercetării ştiinţifice legate de viaţă.

5. Trebuie să se evite ca media să evite să devină vocea materialismului economic şi a relativismului etic, adevărate plăgi ale vremurilor noastre. În schimb ele pot şi trebuie să contribuie la a face cunoscut adevărul despre om, apărându-l împotriva celor care tind să îl nege sau să îl distrugă. Se poate spune chiar că a căuta şi a prezenta adevărul despre om constituie cea mai înaltă vocaţie a comunicaţiilor sociale. A utiliza în acest scop toate tehnicile, tot mai frumoase şi mai rafinate, de care media dispun, reprezintă o sarcină înălţătoare, încredinţată în primul rând managerilor şi operatorilor din domeniu. Este însă o sarcină care într-un anumit sens ne priveşte pe noi toţi, deoarece în era globalizării toţi suntem consumatori şi operatori ai comunicaţiilor sociale. Noile mijloace de comunicare – în particular telefonia şi internetul – schimbă însăşi faţa comunicării, şi poate aceasta este o ocazie preţioasă pentru a o remodela, pentru a face mai vizibile, după cum spunea predecesorul meu Papa Ioan Paul al II-lea, elementele esenţiale şi indispensabile ale adevărului despre persoana umană (cf. scrisorii apostolice Dezvoltarea rapidă, nr. 10).

6. Omul însetează după adevăr şi caută adevărul; acest fapt este demonstrat şi de atenţia şi succesul înregistrate de atâtea publicaţii, programe şi ficţiuni de calitate, în care adevărul, frumuseţea şi măreţia persoanei, inclusiv dimensiunea sa religioasă, sunt recunoscute şi prezentate bine. Isus a spus: "veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va elibera" (Ioan 8.32). Adevărul care ne face liberi este Cristos, deoarece doar El poate să răspundă pe deplin la setea de viaţă şi de iubire care se află în inima omului. Cel care l-a întâlnit şi care primeşte cu entuziasm mesajul Său experimentează dorinţa de nestăpânit de a împărtăşi şi a comunica acest adevăr. Sfântul Ioan scrie: "Ceea cea era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi mâinile noastre au pipăit, cu privire la Cuvântul vieţii… vă vestim şi vouă pentru ca şi voi să aveţi comuniune cu noi, iar comuniunea noastră este cu Tatăl şi cu Fiul său Isus Cristos. Vă scriem acestea pentru ca bucuria noastră să fie deplină." (1Ioan 1,1-3).

Să îi cerem Duhului Sfânt să nu lipsească comunicatorii curajoşi şi autentici mărturisitori ai adevărului, fideli mandatului lui Cristos şi entuziasmaţi de mesajul de credinţă, comunicatori care "vor şti să interpreteze realităţile culturale de astăzi, angajându-se să trăiască această epocă a comunicaţiilor nu ca un timp de înstrăinare şi confuzie, ci ca un timp preţios pentru căutarea adevărului şi pentru dezvoltarea comuniunii între persoane şi popoare" (Papa Ioan Paul al II-lea, Discurs la Întâlnirea "Parabole mediatice", 9 noiembrie 2002).

Cu aceste urări, împart tuturor cu afecţiune binecuvântarea mea.

Din Vatican, 24 ianuarie 2008, sărbătoarea Sfântului Francisc de Sales

BENEDICTUS PP. XVI


Traducere: Radu şi Oana Capan
© www.catholica.ro


Apreciază articolul:

1 stea2 stea3 stea4 stea5 stea (1 evaluări, media: 5,00 din 5)
Loading...Loading...

0 comentarii


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *