Noi tehnologii, noi relaţii


Consiliul Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale

Mesajul Sfântului Părinte Papa Benedict al XVI-lea
pentru a 43-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale

Noi tehnologii, noi relaţii.
Promovarea unei culturi a respectului, dialogului şi prieteniei

Dragi fraţi şi surori,

În anticiparea viitoarei Zile Mondiale a Comunicaţiilor, aş dori să vă transmit câteva gânduri asupra temei alese pentru acest an –Noi tehnologii, noi relaţii: promovarea unei culturi a respectului, dialogului şi prieteniei. Noile tehnologii aduc, într-adevăr, unele modificări fundamentale în modurile de comunicare şi relaţionare umană. Aceste schimbări sunt în mod special evidente în rândul tinerilor, care au crescut în contact strâns cu noile tehnologii şi care sunt obişnuiţi cu o lume digitală care în schimb pare adesea străină celor ca noi care, ca adulţi, a trebuit să învăţăm să o înţelegem şi să îi apreciem oportunităţile pe care le oferă pentru comunicare. În mesajul din acest an, mă gândesc aşadar în special la cei care constituie aşa numita generaţie digitală şi aş dori să le împărtăşesc unele idei privitoare la potenţialul extraordinar al noilor tehnologii, dacă sunt utilizate pentru promovarea înţelegerii şi solidarităţii umane. Aceste tehnologii sunt un adevărat dar pentru omenire şi trebuie de aceea să facem astfel încât beneficiile pe care le oferă să fie puse în slujba tuturor persoanelor şi comunităţilor, în special a celor mai dezavantajaţi şi mai vulnerabili.

image

Accesibilitatea telefoanelor mobile şi a computerelor, unită cu răspândirea globală a internetului, a creat o multitudine de căi ce permit transmiterea aproape instantanee de cuvinte şi imagini în cele mai îndepărtate şi izolate colţuri ale lumii; acesta este un fenomen de neconceput pentru generaţiile anterioare. Tinerii, în particular, au înţeles capacitatea enormă a noilor instrumente de a încuraja conectivitatea, comunicarea şi înţelegerea între persoane şi comunităţi, şi se folosesc de ele pentru a comunica cu prietenii, pentru a întâlni noi prieteni, pentru a forma comunităţi şi reţele, pentru a căuta informaţii şi ştiri, pentru a împărtăşi propriile idei şi opinii. Din această nouă cultură a comunicării izvorăsc numeroase beneficii: familiile pot să menţină contactul chiar dacă sunt despărţite de distanţe mari; studenţii şi cercetătorii au un acces mai uşor şi mai rapid la documente, izvoare şi descoperiri ştiinţifice, putând să lucreze în colaborare echipe din diferite locaţii; mai mult, natura interactivă a noilor mijloace facilitează forme mai dinamice de învăţare şi de comunicare, are contribuie la progresul social.

În timp ce viteza cu care noile tehnologii au evoluat – ca eficienţă şi siguranţă – provoacă uimire, popularitatea lor între utilizatori nu ne surprinde, ele răspunzând dorinţei fundamentale a oamenilor de a stabili relaţii între ei. Această dorinţă de comunicare şi de prietenie îşi are rădăcina în însăşi natura noastră de fiinţe umane şi nu poate fi înţeleasă în mod adecvat doar ca un răspuns la inovaţiile tehnologice. În lumina mesajului biblic, trebuie văzută în principal ca o reflectare a participării noastre la Iubirea comunicatoare şi unificatoare a lui Dumnezeu, care doreşte să facă din întreaga omenire o singură familie. Când simţim nevoia de a ne apropia de alţi oameni, când dorim să ştim mai multe despre ei şi să ne facem cunoscuţi lor, răspundem la chemarea lui Dumnezeu – o chemare ce este întipărită în natura noastră, de fiinţe create după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, Dumnezeul comunicării şi al comuniunii.

Dorinţa de conectivitate şi instinctul de comunicare, atât de evidente în cultura contemporană, nu sunt în realitate altceva decât manifestări moderne ale înclinaţiei fundamentale şi constante a oamenilor de a merge dincolo de propriile persoane pentru a intra în relaţie cu alţii. În realitate, când ne deschidem faţă de alţii, noi răspundem la nevoile noastre cele mai profunde şi devenim mai deplin umani. Pentru a iubi am fost, de fapt, proiectaţi de Creatorul nostru. Evident, nu vorbesc despre relaţiile trecătoare, superficiale, ci despre iubirea adevărată care se află în centrul învăţăturii morale a lui Isus: "să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta" şi "să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (Marcu 12,30-31). În această lumină, reflectând asupra semnificaţiei noilor tehnologii, este important să analizăm nu doar capacitatea lor evidentă de a favoriza contactul între persoane, ci şi calitatea conţinutului care este pus în circulaţie prin aceste instrumente. Doresc să îi încurajez pe toţi oamenii de bună voinţă care sunt activi în lumea care se naşte a comunicaţiilor digitale să se angajeze în promovarea unei culturi a respectului, a dialogului şi a prieteniei.

Cei care activează în producerea şi difuzarea de conţinuturi ale noilor mijloace trebuie de aceea să respecte demnitatea şi valoarea persoanei umane. Dacă noile tehnologii doresc să servească binele persoanelor şi al societăţii, toţi utilizatorii lor trebuie să evite împărtăşirea de cuvinte şi de imagini care degradează fiinţele umane, care promovează ura şi intoleranţa, care înjosesc frumuseţea şi intimitatea sexualităţii umane sau care exploatează slăbiciunea şi vulnerabilitatea.

Noile tehnologii au deschis de asemenea calea pentru dialog între oameni din diferite ţări, culturi şi religii. Noua arenă digitală, aşa-numitul ciberspaţiu, ne permite să ne întâlnim şi să ne cunoaştem reciproc tradiţiile şi valorile. Astfel de întâlniri însă, pentru a fi rodnice, cer forme oneste şi potrivite de exprimare, alături de o ascultate atentă şi respectuoasă. Dialogul trebuie să fie înrădăcinat într-o căutare sinceră şi reciprocă a adevărului, pentru realizarea promovării creşterii în înţelegere şi toleranţă. Viaţa nu este o simplă succesiune de evenimente şi experienţe: este mai degrabă căutarea adevărului, binelui şi frumuseţii. În virtutea acestui ţel facem noi alegerile, ne exercităm libertatea; în acestea – adevăr, bunătate şi frumuseţe – ne găsim fericirea şi bucuria. Nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi de cei care caută pur şi simplu consumatori într-o piaţă de posibilităţi nediferenţiate, unde alegerea în sine devine bine, unde noutatea uzurpă frumuseţea iar experienţa subiectivă înlocuieşte adevărul.

Conceptul de prietenie s-a bucurat de o relansare în vocabularul reţelelor sociale digitale ce au apărut în ultimii ani. Acest concept este una dintre cele mai nobile cuceriri ale culturii umane. În prietenie şi prin prietenie creştem şi ne dezvoltăm ca fiinţe umane. Tocmai din acest motiv, adevărata prietenie a fost mereu văzută ca unul dintre cele mai minunate lucruri pe care persoana umană le poate experimenta. Trebuie să fim de aceea atenţi să nu trivializăm niciodată conceptul şi experienţa prieteniei. Ar fi trist dacă dorinţa noastră de a susţine şi dezvolta prietenii online ar avea ca şi cost disponibilitatea noastră de a interacţiona cu familiile noastre, cu vecinii noştri şi cu cei cu care ne întâlnim în realitatea cotidiană, la locurile noastre de muncă, la şcoală şi în timpul liber. Dacă dorinţa de conectivitate virtuală devine obsesivă, consecinţa este faptul că persoana se izolează, întrerupând interacţiunea socială reală. Acest lucru ajunge să deterioreze şi obiceiurile de odihnă, tăcere şi reflecţie care sunt necesare pentru o sănătoasă dezvoltare umană.

Prietenia este un mare bun uman, dar ar fi golită de valoarea ei dacă ar fi înţeleasă ca scop în sine. Prietenii trebuie să se sprijine şi să se încurajeze reciproc în dezvoltarea darurilor şi talentelor pe care le au, punându-le în slujba comunităţii umane. În acest context, este îmbucurător să constatăm apariţia de noi reţele digitale care caută să promoveze solidaritatea umană, pacea şi dreptatea, drepturile omului, respectul pentru viaţa umană şi binele creaţiei. Aceste reţele pot să faciliteze formele de cooperare între popoare din diferite contexte geografice şi culturale, permiţându-le să îşi aprofundeze umanitatea lor comună şi simţul co-responsabilităţii pentru binele tuturor. Trebuie, de aceea, să ne străduim să ne asigurăm ca lumea digitală, în care pot să se stabilească astfel de reţele, să fie o lume cu adevărat accesibilă tuturor. Ar fi o tragedie pentru viitorul omenirii dacă noile instrumente de comunicare, ce permit împărtăşirea de cunoştinţe şi informaţii într-un mod mai rapid şi eficient, nu ar fi făcute accesibile acelora care sunt deja marginalizaţi din punct de vedere economic şi social, sau dacă ar contribui doar la creşterea prăpastiei care îi separă pe săraci de noile reţele ce se dezvoltă în slujba socializării şi informării umane.

Doresc să închei acest mesaj adresându-mă în particular tinerilor credincioşi catolici: îi încurajez să ducă în lumea digitală mărturia despre credinţa lor. Dragi fraţi şi surori, vă cer să introduceţi în cultura acestui nou mediu de comunicare şi informare valorile pe care se bazează vieţile voastre. La începutul vieţii Bisericii, Apostolii şi discipolii lor au dus Vestea cea Bună a lui Isus lumii greco-romane. Aşa după cum, în acea vreme, o evanghelizare rodnică presupunea o atenţie deosebită pentru înţelegerea culturii şi obiceiurilor acelor popoare păgâne, pentru a le atingă inimile şi minţile, la fel şi astăzi, proclamarea lui Cristos în lumea noilor tehnologii cere cunoaşterea lor profundă pentru o utilizare în consecinţă adecvată. Vouă, tinerilor, care aproape în mod spontan vă găsiţi în sintonie cu noile mijloace de comunicare, vă revine în particular responsabilitatea evanghelizării acestui "continent digital". Asiguraţi-vă că le vestiţi contemporanilor voştri cu entuziasm Evanghelia. Le cunoaşteţi temerile şi speranţele, aspiraţiile şi dezamăgirile: cel mai mare dar pe care îl puteţi face lor este să le împărtăşiţi "Vestea cea Bună" a Dumnezeului care a devenit om, a suferit, a murit şi a înviat pentru a-i mântui omenirea. Inimile oamenilor tânjesc după o lume în care să domnească iubirea, în care darurile să fie împărtăşite, în care să se construiască unitatea, în care libertatea să îşi găsească sensul în adevăr, şi în care identitatea fiecăruia să se realizeze în comuniune respectuoasă. Credinţa noastră poate să răspundă acestor aşteptări: fie ca voi să deveniţi vestitorii ei! Papa vă însoţeşte cu rugăciunile şi cu binecuvântarea sa.

Din Vatican, 24 ianuarie 2009, în sărbătoarea Sf. Francisc de Sales

BENEDICTUS PP. XVI

Traducere: Radu şi Oana Capan
© www.catholica.ro


Apreciază articolul:

1 stea2 stea3 stea4 stea5 stea (2 evaluări, media: 3,00 din 5)
Loading...Loading...

0 comentarii


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *