VirtualBox: problema rezoluţiei


Mergem puţin mai departe cu VirtualBox. Un prieten m-a întrebat de ce nu folosesc imaginile “de-a gata” ce se găsesc aici (am dat linkul şi în articolul anterior). În primul rând voi admite că are dreptate: acolo se găsesc arhive, în care sunt fişiere VMI gata de utilizat. Sunt indicate şi numele de utilizator şi parola, deci nu mai e nevoie de instalare, ci doar descarci, faci asocierile corespunzătoare (a se vedea pasul în care eu am asociat pe CD/DVD un ISO; se modifică punând direct unitatea VMI dorită). Dar imaginile de acolo, pregătite tocmai pentru VirtualBox, nu sunt mereu proaspete. Un exemplu concret: pentru Linux Mint e la versiunea 7, nu 9.

imagine

Acesta este deci motivul pentru care am preferat să iau ISO-ul de la producător şi să merg pe calea instalării: se vede în captura de mai sus. După vreo 15 minute am avut Linux Mint instalat, dar la rezoluţie de 800×600. Un test similar cu Ubuntu (de azi-dimineaţă) m-a dus la aceeaşi rezoluţie. Iar o căutare pe Google mi-a arătat că aşa merg de regulă lucrurile cu VirtualBox… nu ştiu dacă şi sub Windows, dar probabil că da. În acelaşi timp tot VirtualBox rezolvă problema. Vedeţi în meniul Dispozitive, opţiunea Instalare Guest Additions. Un click acolo probabil ar trebui să vă arate în Linux Mint un CD virtual cu aceste completări/suplimente. La mine a mers doar după ce am închis şi redeschis maşina virtuală cu Linux Mint.

imagine

Presupunând că vă apare CD-ul virtual cu completările (în captura de mai sus se vede), trebuie să porniţi Terminalul din Linux şi să mergeţi pe calea cu pricina pentru a da la final comanda sh ./VBoxLinuxAdditions-x86.run. Cel puţin aşa apare acum, dar se pare că de-a lungul timpului numele exact a variat. De siguranţă uitaţi-vă direct pe CD-ul virtual (sunt additions pentru Linux, Windows şi Solaris). După ce se dă această comandă în Terminal apar tot felul de lucruri fascinante din ceea ce se întâmplă sub capotă. Nu ne interesează prea mult. Suntem avertizaţi la final că cel mai sigur e să repornit Linux Mint (procesul e aproape sigur la fel pentru Ubuntu, dacă nu şi pentru celelalte distribuţii Linux).

imagine

Ei şi uite aşa când am repornit Linux Mint rezoluţia maximă era chiar rezoluţia nativă a calculatorului meu! O demonstrează captura de mai jos. Am putut comuta pe fullscreen, devenind chiar fullscreen. În captură vedeţi în partea de jos o bară (poate fi făcută mereu activă), ce arată meniul ferestrei Windows (căci totuşi e Linux lansat din Windows), cu opţiunile de rigoare. Când e ascunsă ai zice că eşti 100% în Linux. Desigur, în funcţie de cât RAM i-ai dat, experienţa lucrului nu va fi chiar identică cu o instalare separată.

imagine

Pentru teste însă merge. Poţi aşa să rămâi într-un sistem de operare, oricare ar fi acela, şi să faci teste în alte sisteme de operare. Soluţia poate fi utilă şi utilizatorilor Linux, care au nevoie neapărată de rularea unor aplicaţii în Windows.

PS: Nu e Firefox mai sus în Linux Mint ci e… Da, aţi ghicit. Chromium.


Apreciază articolul:

1 stea2 stea3 stea4 stea5 stea (2 evaluări, media: 5,00 din 5)
Loading...Loading...

2 comentarii

  1. jazz spune:

    Radu, boldeaza te rog „Guest Additions” – sa vada si alti ‘orbi’, ca mine, ca m-am invartit pe 20 de pagini pe net, cand solutia era sub ochii mei…

  2. Darius spune:

    Si eu am aceeasi problema am instalat linux min 15 olivia mate pe pc meu dar nu in virtual box si cand dau sa caute monitor zice ca nu e cunoscut.Nu imi da rezolutia off.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *